COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 5

CLUJ

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiara Kolozsvár, germana Klausenburg, latina Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, România. este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei.
Orasul Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se gasec Teatrul si Opera Nationala Romana, Teatrul si Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzica Gheorghe Dima), avand numeroase institutii educationale.
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.
Monumente şi clădiri
Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
Biserica "Sfântul Mihail"
Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla
Biserica "Calvaria"
Biserica Franciscană
Casa şi Statuia lui Matei Corvin
Palatul Bánffy
Teatrul Naţional şi Opera Română
Bastionul Croitorilor

CLUJ 1966

CLUJ - PE CETĂŢUIE 1968

CLUJ - CASA UNIVERSITĂŢII 1958

CLUJ - 1965

COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 4

ARAD

Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena. In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).

ARAD 1965

ARAD

ARAD 1966

COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 3

CONSTANŢA

Constanţa este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume şi cel mai mare oraş al regiunii de dezvoltare Sud-Est.Conform recensământului din anul 2002, Constanţa avea 310.471 locuitori. În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanţa a doua zonă metropolitană a ţării după Bucureşti. Având o suprafaţă ce reprezintă 70% din teritoriul judeţului Constanţa, de 2121,39 km² şi 446.595 de locuitori, Zona metropolitană Constanţa reuneşte în afara oraşului alte 13 localităţi: Agigea, Corbu, Cumpăna, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Poarta Albă, Techirghiol, Tuzla şi Valu lui Traian.

Constanţa este oraşul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (şi chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. şi redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea oraşului. Ulterior, Constanţa a declinat sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci şi de crescători de cai şi oi, tătari. Localitatea a redevenit un oraş după construirea căii ferate Cernavodă-Constanţa şi a portului, în 1865, pentru exportul grânelor româneşti. După Războiul Ruso-Turc (1877-1878), când Dobrogea a devenit o parte a Regatului României, Constanţa, principal port al statului, a crescut continuu, deţinând acest rol până astăzi.
Portul Constanţa acoperă o suprafaţă de 39,26 km², are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi se află pe locul 4 în Europa.

CONSTANŢA 1965

CONSTANŢA - VEDERE SPRE CAZINO 1967

CONSTANŢA - SALA SPORTURILOR 1963

CONSTANŢA - CAZINOUL - 1964

CONSTANŢA - CAZINOUL - 1964

CONSTANŢA - FÂNTÂNA CINETICĂ

CONSTANŢA - PE FALEZĂ - 1968

CONSTANŢA - MUZEUL DE ARHEOLOGIE ÎN AER LIBER - 1966

CONSTANŢA - FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ - 1976

Ellen Datlow - The Year's Best Fantasy and Horror (Vol. 3)

„Cea mai buna antologie pe care am citit-o de multa vreme, excelenta pentru a va tine la curent cu ceea ce se intampla in fantasy si horror, sau pur si simplu ca o culegere de texte foarte bune.” The Zone

„Aceasta este antologia pe care trebuie s-o cumparati an de an, daca doriti sa cititi cele mai bune texte scurte din anul anterior si, in acelasi timp, sa beneficiati de o trecere in revista a implicarii fictiunii, non-fictiunii, a filmului si a muzicii in genurile fantasy si horror.” Green Man Review

„Una dintre cele mai vechi antologii din domeniu, mereu remarcabila.” Science Fiction Chronicle

„Un volum asemeni unui tezaur: abunda in «comori».” Minneapolis Star Tribune

„Volumul din anul acesta a fost impresionant, depasindu-le ca valoare pe cele din ultimii doi ani, cu texte absolut remarcabile, precum cele semnate de Houser, Savory, Fountain, Rosenbaum si Pratt.” Interzone

COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 2

Astăzi e rândul oraşului ORADEA şi a Băilor VICTORIA şi FELIX.

Oradea, mai demult Oradea Mare este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Bihor, situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria. Totodată este şi cel mai important oraş din regiunea istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori.Zona metropolitană, care include şi 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populaţia de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de germani, slovaci, ucraineni etc.

Staţiunile balneare Băile Felix şi Băile 1 Mai se află la o distanţă de 8 km, respectiv 4 km de oraş. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internaţional pentru efectele sale terapeutice, în această zonă se găseşte o formaţiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum şi pârâul termal Peţa, cu o vegetaţie tropicală unică în Europa.

De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinţă pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural şi comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea.

ORADEA - PODUL PESTE CRIŞ 1963

ORADEA - SFATUL POPULAR 1964

ORADEA 1968

ORADEA - BĂILE VICTORIA 1967

ORADEA - BĂILE FELIX 1967

ORADEA - BĂILE FELIX

ORADEA - BĂILE FELIX 1967

ORADEA - BĂILE FELIX 1971

BĂILE FELIX - APOLLO - 1976

BĂILE FELIX - HOTEL NUFĂRUL - 1987

BĂILE FELIX - HOTEL BELVEDERE, CRIŞANA, POIENIŢA, TERMAL - 1989

BĂILE FELIX - HOTEL CRIŞANA ŞI POIENIŢA

BĂILE VICTORIA - ŞTRANDUL

BĂILE FELIX - ŞTRANDUL - 1974

BĂILE FELIX - ŞTRANDUL APOLLO

BĂILE FELIX - BAZIN CU APĂ TERMALĂ

BĂILE 1 MAI - 1968

BĂILE FELIX - ŞTRANDUL U.G.S.R. - 1989

127 HOURS

Bazata pe povestea reala de viata a alpinistului nord-american Aron Ralston si pe cartea acestuia "Between a Rock and a Hard Place", drama "127 Hours" relateaza sacrificiile greu de imaginat pe care a fost fortat sa le faca tanarul pentru a scapa cu viata dintr-o situatie-limita petrecuta in anul 2003. Dornic de adrenalina si de experiente cat mai palpitante si pasionat de catarari pe munte, Aron porneste intr-o expeditie periculoasa in Utah fara sa-si informeze familia sau prietenii despre intentia lui de a escalada peretele unui canion. Dupa ce parcurge cu bicicleta kilometri intregi printr-o zona desertica si se imprieteneste cu doua excursioniste pe care isi propune sa le impresioneze cu abilitatile lui de alpinist, Aron Ralston se prabuseste intr-o despicatura ingusta dintre peretii canionului, iar un bolovan urias ii imobilizeaza bratul drept. Timp de 5 zile lungi si epuizante, tanarul incearca fara succes sa isi elibereze mana de sub blocul de stanca, fiind constient de faptul ca nimeni nu stie unde se afla si nu il cauta. Intelegand ca nu exista sanse de supravietuire daca ramane fara provizii de apa, alpinistul recurge la un gest curajos si disperat care il ajuta sa isi elibereze corpul, dupa care escaladeaza 20 m de stanca si parcurge 13 Km pentru a se salva.

COLECŢIA DE VEDERI

VOLUMUL 1

Începând de astăzi o să postez o serie de vederi vechi din colecţia proprie.
Azi vă propun capitala ţării, BUCUREŞTI.

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori.

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1859 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.


ATENEUL ROMÂN 1960

ATENEUL ROMÂN 1964

POŞTA CENTRALĂ 1967

BULEVARDUL DINICU GOLESCU 1966

MUZEUL ANTIPA

PARCUL 23 AUGUST 1966

BUCUREŞTI - SALA PALATULUI - 1974

BUCUREŞTI - HANUL LUI MANUC - 1972

BUCUREŞTI - HOTEL AMBASADOR - 1976

BUCUREŞTI - 1966

BUCUREŞTI - VEDERE SPRE PIAŢA UNIVERSITĂŢII - 1967

BUCUREŞTI - BIBLIOTECA CENTRALĂ DE STAT

BUCUREŞTI - PALATUL R.S.R. - 1989

BUCUREŞTI - SALA PALATULUI R.S.R. - 1971

BUCUREŞTI - HOTEL ATHENEE PALACE - 1963