COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 5

CLUJ

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiara Kolozsvár, germana Klausenburg, latina Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, România. este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei.
Orasul Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se gasec Teatrul si Opera Nationala Romana, Teatrul si Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzica Gheorghe Dima), avand numeroase institutii educationale.
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.
Monumente şi clădiri
Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
Biserica "Sfântul Mihail"
Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla
Biserica "Calvaria"
Biserica Franciscană
Casa şi Statuia lui Matei Corvin
Palatul Bánffy
Teatrul Naţional şi Opera Română
Bastionul Croitorilor

CLUJ 1966

CLUJ - PE CETĂŢUIE 1968

CLUJ - CASA UNIVERSITĂŢII 1958

CLUJ - 1965

COLECŢIA DE VEDERI

Volumul 4

ARAD

Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena. In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).

ARAD 1965

ARAD

ARAD 1966